Uhm... aurul, tezarul si titlurile de stat sunt folosite in prezent pentru a garanta (in parte) solvabilitatea statului. In principal pentru imprumuturi externe. Insa aceste valori nu mai garanteaza fiecare unitate monetara aflata in circulatie in paritate de 1:1. Aceste valori sunt precum fractiunile de rezerva ale bancilor normale - aceleasi fractiuni de rezerva infierate inclusiv de Satoshi, intrucat bancile nu ar trebui sa intre in ele dar o fac.
pe langa ca e amuzanta, exprima un adevar. Si, oricum, in afara de SUA, nu stiu daca vreun stat modern a garantat vreodata fiecare unitate monetara cu aur. Iar in SUA acest lucru a fost abolit acum 50 de ani. Ca dovada, de atunci dolarul se devalorizeaza in permanenta.
In plus, bancile centrale nu ar avea cum, nici daca ar vrea, sa garanteze fiecare unitate monetara (1 RON in cazul nostru) apeland la tezaurul detinut, intrucat banii fiat se tiparesc pe banda rulanta. Chiar nu exista limita. Sa ne amintim de situatia de la finalul anului trecut, cand guvernul SUA a decis tiparirea a 3 bilioane dolari (si da, ordinul "trillion" din engleza se traduce matematic ca "bilion" in romana, si nu ca "trilion" ), valoarea reprezentand un aflux echivalent al aproximativ 20% din toti dolarii aflati in circulatie.
Acest lucru (bineinteles, la cote mai mici ca nimeni nu e ca SUA) se intampla peste tot. Pentru ca o banca centrala sa poata garanta fiecare unitate monetara cu rezerva ei de aur... Ei bine, asta ar insemna ca rezerva de aur sa creasca cu aceeasi rata cu care banca tipareste bani pe banda rulanta. Doar ca aurul detinut de banca nu iese din piatra seaca si nici nu are cum sa tina pasul cu o imprimanta laser, care poate tipari milioane de unitati monetare pe zi. De exemplu, conform Rezervei Federale Americane, in septembrie 2021 se aflau in circulatie 2,1 trilioane dolari (care in engleza sunt tradusi ca 2,1 "quadrillion"; diferenta intre ordinele "lor" matematice si cele ale "noastre" consta in faptul ca la noi exista miliardul, iar la ei nu; ca urmare, toate ordinele matematice din engleza mai mari de un miliard, la noi sunt cu un ordin in minus). Nicio banca centrala din lume nu detine atat aur, pentru a garanta fiecare bancnota in paritate de 1:1.
Din aceste motive am ajuns in situatia in care ne aflam astazi: 1 RON este perceput ca avand valoare de 1 RON nu din cauza ca ar fi sustinut de banca centrala cu aur in valoare de 1 RON ci pentru ca... avem incredere in faptul ca Mugurel spune ca acea bancnota are valoare de 1 RON (suna ironic, dar chiar asta se intampla).
Acest lucru nu s-a intamplat dintotdeanua. De pilda, in perioada in care era garantat cu aur, dolarul american devenise valuta de rezerva a lumii. Subiectul este atins si de scriitoarea Wendy McElroy, in The Satoshi Revolution: